De la Viscri, la... Vard
Iata ca, vine un moment in care trebuie sa facem ceva mai mult pentru niste... locuri, pana la urma; locuri care pot ajunge sa fie atractive, din punct de vedere turistic. Cum se poate realiza acest lucru?
In primul rand, este vorba despre cadrul natural i care se afla respectivul sat, sau catun. Trebuie sa recunosc ca, aceasta mica localitate din Sibiu,Vard, m-a fascinat, din acest punct de vedere si o face in continuare. Apoi, pe langa cadrul natural, exista un cadru istoric in care se formeaza o comunitate. Sa nu uitam ca Vard, este o veche comunitate saseasca, un cadru al lumii germanice sibiene, aflat in apropierea centrului mestesugaresc din care face parte(Valea Hartibaciului), si anume, actualul oras Agnita.
Insa, subiectul de astazi isi propune sa gasesca niste solutii la ceea ce ar trebuia sa fie Vard, din punct de vedere identitar, sau turistic. Pentru asta, vom merge intr-un alt loc sasesc, la fel de misterios, pana acum ceva ani.
Asadar, ne vom deplasa la Viscri, in Brasov, un loc care, astazi, atrage mii de turisti straini complet de Romania, si asta fara ca in zona sa apara hoteluri sau pensiuni, cladiri care ar fi stricat spatiul "protector" al localnicilor din zona.
"Despre Viscri"
Dupa cum stim, actualul judet Brasov, a facut parte, candva, dintr-un univers aparte, plin de ordine si disciplina, obigativitate si unitate. Acest univers a apartinut unor oameni ce, au reusit in cei peste 800 de ani de existenta in aceasta parte a Transilvaniei, sa-si formeze o intreaga civilizatie cu o dezvoltare in "stil" propriu, in stil sasesc. Tocmai despre ei este vorba, despre sasi.
Viscri este o mica particica din acest univers. Povestea micului sat brasovean se pierde in negura vremurilor. Se presupune ca, sasii au venit in zona prin secolul XIII, in vremea regelui maghiar Andrei II. Pe acel loc, se pare ca, inaintea sasilor, a existat o comunitate de secui. Apoi, au venit sasii, au recladit de la zero tot ce acolo... aproape disparuse, iar vechea biserica secuiasca a fost preluata de ei. In secolele XV-XVI, biserica, catolica inainte, devine evanghelica, in plus fiind si fortificata pentru a preintampina si apara comunitatea de niste eventuale invazii turcesti, maghiare, austriece.
Povestea actuala a satului Viscri, sat ajuns sa fie uitat de catre autoritatile romane, incepe in 1998, cand datorita unei femei din localitate pe nume Caroline Ferdolend, printul Chales de Wales ajunge pe aceste pamanturi. Indregostit de zona, ajunge sa-si achizitioneze niste caswute traditionale sasesti, pe care le-a restaurat, astfel dand un avant si celorlalti sa-si pastreze vechile case, asa cum au fost construite acum mai bine de 100 de ani.
De atunci, Charles a devenit un fel de ambasador al acestor locuri asezate departe de civilizatia urbana, atat la propriu, cat, mai ales, la figurat. Tot de atunci, incet-incet,, comunitatea a inceput sa constientizeze, cu ajutorul acestui om, ca traiesc intr-un sat absolut extraordinar, un sat ce trebuie pastrat asa cum a fost conceput. Astfel, s-au dezvoltat numeroase de mici afaceri de familie, gen... agroturism, ba chiar si minoritatea tiganeasca din sat ajuta la aceste lucruri.
Satul Viscri se afla in Patrimoniul Mondial UNESCO.
Si totusi, de ce un om strain de tara asta promoveaza valorile? Pai, sa ne gandim putin...
Autoritatile romane nu prea fac mare lucru in acest sens, nici chiar din anul 2007, cand Romania a intrat in Uniunea Europeana. De la ei am primit fonduri in vederea acestui lucru, dar, nu au ajuns la noi. De ce? Probqabil, din alte interese. O alta cauza, este mentalitatea oamenilor care, refuza cu orice pret, sa constientizeze ca, tocmai locurile lor natale le pot oferi niste beneficii, atat banesti, cat si sufletesti. Este vorba despre niste satisfactii interioare, de fapt. Si asta, ma face sa ma intreb altceva:
De ce la Vard, nu s-ar putea face, ce s-a facut la Viscri? De ce oamenii nu ar fi interesati? Eu, cand am descoperit zona asta, am aratat, prin intermediul Facebook-ului, ce minunata este. si, n-o sa va vina sa credeti, dar anumite persoane sunt atrase de Vard. Sa nu uitam ca, Romania are ce arata, chiar si prin astfel de mici sate. Am mai spus si pe Facebook... Nu este nevoie de hoteluri, pentru turisti, ci doar, de bunavointa!
Iubiti-va tara si locurile, asa cum nu o face altcineva!!!











Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu